Inițial, am vrut să vă spun povestea… în pădurea cu alune. Am renunțat din motive cât se poate de obiective. Am considerat ca nu e cazul să vă încarc memoria cu…aveau casă doi pitici, vine pupăza si spune…! Și asta pentru că am auzit că pigmeii mai au puțin și letează din cauza nervilor. E normal, ca la o asemenea statură majestuoasă și creierul să fie pe măsura craniului! Piticii ăştia politici, acompaniați de tot soiul de trompetiști, nu pot să priceapă cum de oamenii carotaţi constant, au puterea să meargă mai departe. Mai mult, să meargă înspre mai bine. Interestant, dar am fost mai apoi tentat să vă supun atenției câteva pasaje din… povestea porcului. Şi de această dată m-am oprit în ultimul moment, de teamă să nu jignesc regnul animal. Chiar mi-a fost frică să nu mă trezesc cu Darwin la uşa! Ar fi existat posibilitatea, aproape certă, să-i fi luat pe aceşti zoon politikon drept veriga lipsă din lanţul slăbiciunilor. Vă imaginaţi ce s-ar fi putut întâmpla în situaţia asta? Dezastru! În fine, am decis să nu-i dau satisfacție profesorului Darwin, pe ideea că șobolanii cu patru picioare nu sunt atât de periculoși ca cei cu două! Nici măcar meciul de fotbal de aseară de pe Dan Păltinișanu, nu merită alte comentarii. Un joc excelent al echipei Politehnica Timișoara! Aşa că, tocmai pentru a înveseli puţin atmosfera, am hotărât să vă anunţ că, în ciuda presiunilor şi a unui joc excelent de glezne, după două zile în care am avut biroul în maşină, am reuşit să mă aşez, în sfârşit la masa de lucru. Obligatoriu, voi termina ceea ce am început! Nu e uşor, dar luminiţa de la capătul tunelului se vede deja, mai mult decât clar. Practic, cum orice pas în dos face cât doi înainte – aşa funcţionează la mine – şi cum orice evacuare pripită e mai mult decât un duş rece, am părăsit un sediu şi ne-am ales cu două, graţie unor oameni minunaţi. Din păcate din ce în ce mai puţini şi pe cale de dispariţie! Aşa se face că avem un punct de lucru la Iprotim, graţie dlui Dorel Gheorghiu care, deşi nu avea nici un metru pătrat liber, şi-a restrâns spaţiul propriu, tocmai pentru a ne întinde o mână de ajutor, în acel moment de avarie. Nu în ultimul rând, trebuie să-i mulţumesc şi avocatului Florin Kovacs, care a renunţat la fostul său birou din Piaţa Unirii, tocmai pentru a veni în sprijinul libertăţii de exprimare şi a dreptului la muncă! Normal, aşa cum v-am obişnuit deja, ţin în mod special să-i mulţumesc dlui Adam Crăciunescu, un om de o calitate umană deosebită şi de un caracter aparte, fără de care nu am fi avut parte de cele două spaţii ultracentrale…moca! Sper din tot sufletul ca să mă întâlnesc cât mai repede cu vicele de la CJ Timiş ca să-i strâng mâna personal şi să-l îmbrăţişez călduros, pentru grija pe care mi-o poartă şi pentru interesul pe care îl acordă activităţilor mele (extra)profesionale. Mai mult, cum nu calc pe la CJT, sper să-l revăd curând la Iprotim, pe coridoare, cu un braţ de avize şi hărţi cadarstrale, ca în vremurile bune! Cert e că vreau să-i mulţumesc dlui Adam Crăciunescu, acest motor al Banatului şi al PSD Timiş, nu în ultimul rând, pentru faptul că, la domnia sa, adevărul a fost mai presus de orice şi de toate. Oricum, lista multumirilor e foarte lungă la adresa domniei sale, dar mai ales ale unor fosti colegi de breaslă. Foşti, pentru că ei, deşi sunt ziarişti şi oameni de televiziune, sunt implicaţi până în gât în campania electorală! Mai mult, sunt pe ştatele de plată ale partidului şi ale unor oameni de afaceri, legaţi ombilical de social-democraţie. Normal, aşa scrie în codul deontologic al profesiei! Cum nu mă mai miră nimic, am ajuns subiect de discuţie şi pe la zilele de naştere ale unor foşti ofiţeri de la Rutieră, şoşonari notorii pentru pesedişti. Nu vreau să fiu maliţios, dar vă asigur dragii mei că indiferent de comentarii şi scenarii pedelisto-pesediste, îmi voi duce munca până la capăt, în ciuda tutror manevrelor demoralizatoare, tot mai evidente!!! Mai mult, voi fi răsplătit cu vârf şi îndesat pentru ceea ce prestez şi nimeni nu va rămâne dator faţă de mine şi nici eu faţă de ei. Dau în scris lucrul acesta! În concluzie, nimeni nu m-a dat afară pentru că…am fost prins la furat! Hoţul strigă hoţul! Partea cea mai mişto e că, cine îşi închipuie că sunt atât de tâmpit încât să nu-mi fi luat măsurile de siguranţă, atunci nu-mi rămâne să spun decât că personajul e un cretinoid patentat. Certamente! În rest, rămâneți pe aproape, întrucât dezvăluirile vor fi pe măsura acestei campanii electorale mizerabile: oameni politici și joc la două capete, șantaj ca la ușa cortului, amenințări, fotografii deochiate și mult-mult video. Până la proba finală, poate se regăște cineva și în imaginele de mai jos. De data aceasta, fără premii, că stau foarte prost cu banii. I-am investit în campanie și sper să-i triplez. Cel puțin!!!
„CAINE CE SFORAIE”show_1d384e4d61075e(448, 386);
Comentarii recente