A mai căzut o stea…

N-am închis un ochi, toată noaptea. Aseara, târziu, am aflat că am pierdut un prieten, în accident de mașină, lângă Lugoj. Sergiu avea doar 19 ani și, cu numai o zi înainte de acest eveniment nefericit, luasem prânzul împreună, alături de alți colaboratori, la un restaurant de lângă Timișoara. De asta sunt în stare de șoc, pentru că nici acum nu-mi vine să cred ca Sergiu nu mai e printre noi. Un OM în adevăratul sens al cuvântului! Un tânăr plin de viață, idei, de un optimism incurabil și un suflet blând. Am avut multe de învâțat de la el și, acum, mai mult ca oricând, mi-aș fi dorit să fie alături de noi, măcar cu încurajări. Din păcate, Dumnezeu a decis altfel! Sper din tot sufletul ca Sergiu, acolo unde e, să vegheze asupra noastră. Mai mult, îmi doresc să fie îngerul nostru păzitor și tot ceea ce a făcut pentru noi, să ducem mai departe, cu capul sus. Măcar să o facem pentru el și să lăsăm la o parte orgoliile personale. Aș vrea să pot să vă spun mai multe despre el dar, de fiecare dată când încerc să-i scriu numele aici, ceva mă împiedică, pentru că, în această situație, orice cuvânt vizavi de persoana sa, este de prisos. Dumnezeu să-l odihnească în pace!