Lumini și umbre

După mai bine de două săptămâni de muncă efectivă, în sfîrșit, am reușit să avem o formă finală a clipului electoral al Corneliei Corescu, candidat la Senatul României pe colegiul 4 Timiș. Nu e momentul să vă spun prea multe despre echipa de șoc, care și-a pus mintea la contribuție pentru acest videoclip. Știu doar că ideea de lucru a fost una bună, mesajele sunt pe măsură și actuale, restul vom…Decidem împreună!

PS: A început campania electorală! Toate partidele politice și-au lansat candidații la apă. Fără îndoială, în rândul partidelor, există și oameni de valoare, care au ceva de spus și vor reprezenta bănățenii cu fruntea sus. Am auzit discursuri bune și unele care au fost seci, fără mesaj. Electrizant a fost discursul Corneliei Corescu de la Făget. Mobilizator a fost și cel al lui Marcel Miclău de la PSD: Suntem mai aproape ca oricând de o victorie importantă, în județul Timiș… Dumnezeu să ne ajute! Sunt multe de făcut, dar cel mai important lucru este ca pe 30 noiembrie să fim uniți… și să scoatem dreapta de la guvernare! E vremea celor mulți! E timpul solidarității sociale! Vă mulțumesc! Simplu și de efect! A bătut gongul. Succes tuturor!

A mai căzut o stea…

N-am închis un ochi, toată noaptea. Aseara, târziu, am aflat că am pierdut un prieten, în accident de mașină, lângă Lugoj. Sergiu avea doar 19 ani și, cu numai o zi înainte de acest eveniment nefericit, luasem prânzul împreună, alături de alți colaboratori, la un restaurant de lângă Timișoara. De asta sunt în stare de șoc, pentru că nici acum nu-mi vine să cred ca Sergiu nu mai e printre noi. Un OM în adevăratul sens al cuvântului! Un tânăr plin de viață, idei, de un optimism incurabil și un suflet blând. Am avut multe de învâțat de la el și, acum, mai mult ca oricând, mi-aș fi dorit să fie alături de noi, măcar cu încurajări. Din păcate, Dumnezeu a decis altfel! Sper din tot sufletul ca Sergiu, acolo unde e, să vegheze asupra noastră. Mai mult, îmi doresc să fie îngerul nostru păzitor și tot ceea ce a făcut pentru noi, să ducem mai departe, cu capul sus. Măcar să o facem pentru el și să lăsăm la o parte orgoliile personale. Aș vrea să pot să vă spun mai multe despre el dar, de fiecare dată când încerc să-i scriu numele aici, ceva mă împiedică, pentru că, în această situație, orice cuvânt vizavi de persoana sa, este de prisos. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Oda cucubitaceelor

Inițial, am vrut să vă spun povestea… în pădurea cu alune. Am renunțat din motive cât se poate de obiective. Am considerat ca nu e cazul să vă încarc memoria cu…aveau casă doi pitici, vine pupăza si spune…! Și asta pentru că am auzit că pigmeii mai au puțin și letează din cauza nervilor. E normal, ca la o asemenea statură majestuoasă și creierul să fie pe măsura craniului! Piticii ăştia politici, acompaniați de tot soiul de trompetiști, nu pot să priceapă cum de oamenii carotaţi constant, au puterea să meargă mai departe. Mai mult, să meargă înspre mai bine. Interestant, dar am fost mai apoi tentat să vă supun atenției câteva pasaje din… povestea porcului. Şi de această dată m-am oprit în ultimul moment, de teamă să nu jignesc regnul animal. Chiar mi-a fost frică să nu mă trezesc cu Darwin la uşa! Ar fi existat posibilitatea, aproape certă, să-i fi luat pe aceşti zoon politikon drept veriga lipsă din lanţul slăbiciunilor. Vă imaginaţi ce s-ar fi putut întâmpla în situaţia asta? Dezastru! În fine, am decis să nu-i dau satisfacție profesorului Darwin, pe ideea că șobolanii cu patru picioare nu sunt atât de periculoși ca cei cu două! Nici măcar meciul de fotbal de aseară de pe Dan Păltinișanu, nu merită alte comentarii. Un joc excelent al echipei Politehnica Timișoara! Aşa că, tocmai pentru a înveseli puţin atmosfera, am hotărât să vă anunţ că, în ciuda presiunilor şi a unui joc excelent de glezne, după două zile în care am avut biroul în maşină, am reuşit să mă aşez, în sfârşit la masa de lucru. Obligatoriu, voi termina ceea ce am început! Nu e uşor, dar luminiţa de la capătul tunelului se vede deja, mai mult decât clar. Practic, cum orice pas în dos face cât doi înainte – aşa funcţionează la mine – şi cum orice evacuare pripită e mai mult decât un duş rece, am părăsit un sediu şi ne-am ales cu două, graţie unor oameni minunaţi. Din păcate din ce în ce mai puţini şi pe cale de dispariţie! Aşa se face că avem un punct de lucru la Iprotim, graţie dlui Dorel Gheorghiu care, deşi nu avea nici un metru pătrat liber, şi-a restrâns spaţiul propriu, tocmai pentru a ne întinde o mână de ajutor, în acel moment de avarie. Nu în ultimul rând, trebuie să-i mulţumesc şi avocatului Florin Kovacs, care a renunţat la fostul său birou din Piaţa Unirii, tocmai pentru a veni în sprijinul libertăţii de exprimare şi a dreptului la muncă! Normal, aşa cum v-am obişnuit deja, ţin în mod special să-i mulţumesc dlui Adam Crăciunescu, un om de o calitate umană deosebită şi de un caracter aparte, fără de care nu am fi avut parte de cele două spaţii ultracentrale…moca! Sper din tot sufletul ca să mă întâlnesc cât mai repede cu vicele de la CJ Timiş ca să-i strâng mâna personal şi să-l îmbrăţişez călduros, pentru grija pe care mi-o poartă şi pentru interesul pe care îl acordă activităţilor mele (extra)profesionale. Mai mult, cum nu calc pe la CJT, sper să-l revăd curând la Iprotim, pe coridoare, cu un braţ de avize şi hărţi cadarstrale, ca în vremurile bune! Cert e că vreau să-i mulţumesc dlui Adam Crăciunescu, acest motor al Banatului şi al PSD Timiş, nu în ultimul rând, pentru faptul că, la domnia sa, adevărul a fost mai presus de orice şi de toate. Oricum, lista multumirilor e foarte lungă la adresa domniei sale, dar mai ales ale unor fosti colegi de breaslă. Foşti, pentru că ei, deşi sunt ziarişti şi oameni de televiziune, sunt implicaţi până în gât în campania electorală! Mai mult, sunt pe ştatele de plată ale partidului şi ale unor oameni de afaceri, legaţi ombilical de social-democraţie. Normal, aşa scrie în codul deontologic al profesiei! Cum nu mă mai miră nimic, am ajuns subiect de discuţie şi pe la zilele de naştere ale unor foşti ofiţeri de la Rutieră, şoşonari notorii pentru pesedişti. Nu vreau să fiu maliţios, dar vă asigur dragii mei că indiferent de comentarii şi scenarii pedelisto-pesediste, îmi voi duce munca până la capăt, în ciuda tutror manevrelor demoralizatoare, tot mai evidente!!! Mai mult, voi fi răsplătit cu vârf şi îndesat pentru ceea ce prestez şi nimeni nu va rămâne dator faţă de mine şi nici eu faţă de ei. Dau în scris lucrul acesta! În concluzie, nimeni nu m-a dat afară pentru că…am fost prins la furat! Hoţul strigă hoţul! Partea cea mai mişto e că, cine îşi închipuie că sunt atât de tâmpit încât să nu-mi fi luat măsurile de siguranţă, atunci nu-mi rămâne să spun decât că personajul e un cretinoid patentat. Certamente! În rest, rămâneți pe aproape, întrucât dezvăluirile vor fi pe măsura acestei campanii electorale mizerabile: oameni politici și joc la două capete, șantaj ca la ușa cortului, amenințări, fotografii deochiate și mult-mult video. Până la proba finală, poate se regăște cineva și în imaginele de mai jos. De data aceasta, fără premii, că stau foarte prost cu banii. I-am investit în campanie și sper să-i triplez. Cel puțin!!!

„CAINE CE SFORAIE”show_1d384e4d61075e(448, 386);

La gară, tovarăși!

Știu ca e duminică. Ca atare nu vreau să v-o strict și nici să vă rețin atenția. Pâna acum, am tăcut și nu am intrat în prea multe detalii, deși probabil, mulți dintre voi, sunt la curent cu jocul prostesc și total halucinant la care se pretează anumiți tovarăși. De săptămîni bune! Nu am intrat în joc, deoarece am sperat că cei care au umplut orașul de miniciuni, calomnii, amenințări și aberații despre persoana mea și a unor colaboratori de-ai mei, se vor opri. Din contra, constat că mizeria umană nu are limite!Din nou, așa cum am fost și în ultimele luni, am ajuns subiect de discuție în ședințele obscure de partid de la PSD Timiș. „L-am terminat pe Kiss. L-am scos din presă, după cum ați văzut. Am închis ziarele lui Cornu. Nu se poate pune nimeni cu mine în Romania. Răducanu e istorie. Nu au avut curajul ziariștii să scrie de acest subiect, de frica mea.” Normal, așa cum v-am obișnuit, reproducerile sunt mai mult decât fidele! Sincer, sunt deja plictisit de această placă stricată și eticheta de ziarist șantajist. Asta este, din nou, o reproducere fidelă! Începând de astăzi, voi reacționa pe măsură. Nu mi-a fost frică în viața mea de nimeni și nu am șantajat pe nimeni! Să mă denunțe la Parchet, dacă am făcut așa ceva!Probabil, pensionarul ăsta, care nu poate pune capul pe perină de grija mea, mă confundă cu mâna lui dreaptă, care, mai ieri, le transmitea unor ziariști locali că oricum vor scrie moca, în curând. Asta cum se numește? Santaj? Amenințare? Și, până la urmă, cine s-a găsit să mă catalogheze pe mine! Un personaj slab din toate punctele de vedere. Un fricos și un papă-lapte! Un individ care își stăpânește și își controlează tot mai puținii oameni pe care-i mai are, prin amenințări și prin aluzii directe la colaboratorii săi din serviciile de informații! Eventual pensionari ca și el! Ca să nu mai vorbim că numele lui George Maior, directorul SRI, e invocat pe post de bau-bau, în tot soiul de ședințe de partid și în discuții personale! Ce fel de om e cel care mă cataloghează pe mine, drept santajist, daca tocmai el umbla prin buzunare cu decupaje din ziare și fotografii, în care apare alături de…Astfel de momente ar trebui sa fie speciale în viața unei familii! Faza semănă cu metoda, folosita de țiganii plecați în Germania la cerșit, care se pozează prin parcari lângă limuzine luxoase. Sincer, îl compătimesc pe acest pensionar, care ascultă orbește de un crăcanat fizic si moral, care a reușit, în scurt timp, să-i elimine din jurul său pe toți oamenii normali. În ciuda aerului de James Bond, pensionarul e la propriu o victima a minciunilor ordinare, lansate de acest crăcănat, cu pretenții de lider politic județean. Până la urmă, nu e exclus ca acest ipochimen, demn de Grigore Antipa, să și ajungă șef peste o organizație politică, devastată la propriu, precum pădurile patriei. În conlcuzie, nu am de gând să emigrez! În schimb, am să-i ajut pe alții să o facă! Mai mult, am să lucrez pentru cine vreau eu și nu pentru cine doresc „prietenii mei”. Asta, ca să fie clar pentru toată lumea! Și încă ceva: sunteți penibili, fraților! Și ca duminica dvs să fie mai placută, v-am atașat un nou cadou muzical, cu dedicație!

Cantece pentru copii-Vine ratashow_b2a0c9d74f3238(448, 46);

Hai vino iar in gara noastra…

Gata cu munca pe azi! În sfîrșit, liber! Până la următoarea transmisie în direct, vă doresc tuturor o săptămână minunată. În special, d-lui Adam Crăciunescu de la CJT, un om de o valoare inestimabilă, eminența cenușie a PSD Timiș si, nu în ultimul rând, manager de campanie electorală. Ca să nu vă plictisiți, cu permisiunea celor de pe CD Loga, am să vă dau o temă de casă pe weekend. Cine știe răspunsul, primește un cadou pe măsură! Numele, prenumele, adresa, seria de CI și studiile aprofundate ale prersonajului care a spus: Lasă, bă, că ajunge Sârbu președintele Senatului și atunci o să scrieți pe gratis! Mișto, nu? Și ca să nu vă mai țin pe jar, deja, am atașat și premiul. Si ca sa fie mai usor, vă mai dau un mic indiciu. Seamănă bine cu personajul de mai jos. Cel putin la prima vedere!

 

Gabriel Dorobantu – Hai vino iar in gara noastrashow_093f85a4e88728(448, 46);

6/49

Mihai Ritivoiu. Numele nu va spune nimic, nu? Ion Răducanu. Un nume cunoscut, chiar cu notorietate publică. Ce legătură există, totuși, între cei doi? În primul rând, PSD Timiș. În al doilea rând, Consiliul local Timișoara. Primul, un tânăr de 28 ani, cu un discurs prea comunistoid pentru o vârstă atât de fragedă, a fost promovat pe un loc eligibil, pe listele de candidați pentru CLT, fiind susținut și apreciat de Ion Răducanu. Între timp, Ritivoiu a ținut aproape de noua cometă cu codiță a PSD Timiș, Adam Crăciunescu, confundat recent la Beba Veche, la inaugurarea unui drum, la care a participat pe șestache, alături de dinozauri social-democrați, cu un cameraman de la o televiziune locală. Viclean copil de casă și masă, Mihăiță Ritivoiu a făcut și pe șoferul pentru niște lideri pesediști de la centru. Deh, obrazul subțire cu mașina se ține! Nu demult, Ritivoiu, spun apropiați ai viceprimarului Sorin Grindeanu, s-ar fi ales, pentru firma sa, cu niscaiva contracte de miliarde, de unde credeți? Corect. De la Primăria municipiului Timișoara, unde întîmplător, viceprimar e dl. Sorin Grindeanu care, imediat după superofertă, a făcut și o superpromovare a serviciile firmei d-lui Ritivoiu. Din gură în gură! Prin viu grai! Pentru ca cercul să se închidă, Mihai Ritivoiu, tânărul fâșneț de care vorbeam ceva mai sus – clar că pentru ultima oară – va fi promovat consiler local în locul d-lui Ion Răducanu. Cum care Răducanu? Cel care l-a promovat pe Ritivoiu și a fost exclus din partid…ușor nestatutar. Mișcarea a fost făcută, nu neapărat pentru țevile firmei respective, ci pentru ca orașul să nu mai vuiască în legătură cu promovarea bătrînului Stoia în locul lui Răducanu. Cum care Raducanu? Cel care a spus că mai mult de jumate din consilerii locali și județeni ai PSD Timiș, au fost puși pe liste, pentru niște borcane de zacuscă, țuică și cîrnați, de băieții deșteți ai Timișoarei. Și ca să facă o diversiune inteligentă – deși e contradicție în termeni – vicele de la CJT, semnează încă documente publice, cu pixul electoral, personalizat…RADUCANU, SPARGE CLANU!

PSD Timiș: ziua porților închise

Angoasă. Anghină pectorală. Derută. Iată doar câteva stări sufletești cu care se confruntă PSD Timiș, de când trio-ul formidabil, format din Ilie Sârbu, Adam Crăciunescu și Sorin Grindeanu, a luat decizia excluderii din partid a lui Ion Răducanu. Nu mai are rost să insistăm asupra modalității prin care s-a pus în practica acest plan, de-a dreptul ridicol și penibil, care nu a făcut altceva decât să ridice în picioare și să scoată în stradă, întreaga organizație municipală a PSD Timișoara. Normal, efectul de bumerang al acestei decizii pripite și aberante se va vedea, cât se poate de clar, în rezultatele electorale de luna viitoare, când uninominalii pesediști vor da piept cu electoratul bănățean. Cât privește acea trupă de șoc și pe acei invitați de onoare, care au participat la mazilirea lui Ion Răducanu, nu are rost să facem niciun comentariu. În primul rând, pentru că unii fac parte din categoria iluștrilor anonimi. Alții, au votat de frică. Unii, pentru ca așa le stă în caracter și pentru că tot timpul s-au orientat, în funcție de polul de putere din PSD Timiș. Cum e cazul lui Marcel Suciu, fost subprefect de Timiș, posibil viitor deputat, angajat FICTIV al unei firme de transport -așa cum a declarat în gura mare, la microfon, în ultimul plenul al CJT – și nu în ultimul rând legat strâns de Abdul Salam Mohamad (Afacerea Bastos, Virgil Măgureanu, SRI) și Horia Grigoriță (țepar, evazionist și fost deținut pe Popa Șapcă, până acum doi ani).

Normal, Ion Răducanu a vrut să reacționeze la acest comando politic și a încercat să organizeze o ședință cu organizația municipală a PSD, ieri, la ora 17. Nu a fost să fie, deoarece mai marii organizației bănățene au dat dispoziție ca sediul partidului de pe CD Loga să fie închis cu cheia! Clar, oamenii au experiență în sensul acesta, pentru că la fel au procedat și acum câțiva ani, când s-au baricadat în interior, de teama unor jurnaliști care demonstrau în fața PSD Timiș, imediat după agresarea ziaristului Ino Ardelean de la EVZ. Țin minte și acum, fața îngrozită, la una dintre ferestre a lui Nicușor Țâtu și a Floricăi Fâșie! Mai mult, între timp, alți pesediști, trădători de felul lor, au închins rețelele de telefonie mobilă, dezimformând oamenii că ședința nu se mai ține. Alții, au fost sfătuiți că e mai bine… să nu se prezinte! Ciudat, doar dintr-un anumit punct de vedere, că până și Cristian Anton, secretarul executiv al PSD Timișoara și mâna dreaptă a lui Ion Răducanu, a dat bir cu fugiții și cu cheile de rezervă de la sediul de pe CD Loga, motivând că…este puțin derutat! Așa că tind să cred ceea ce spunea Sorin Grindeanu, în anumite cercuri, în urmă cu ceva timp. Şi anume că îi controlează pe Cristian Anton, Radu Ţoancă şi Eugen Dogariu, prin prisma trecutului, prezentului şi viitorului! Suficient de clar!

Cu siguranţă, toate aceste manevre, care numai la suprafaţă se datorează primarului Gheorghe Ciuhandu, au rădăcini economico-financiare. „Băieţii deştepţi”, aşa cum i-a catalogat Răducanu, sunt în spatele excluderii sale din PSD Timiş. Şi asta pentru că, acei oameni de afaceri controlează mai bine de jumătate din conilierii locali şi judeţeni ai PSD. Doar i-au sponsorizat, ce naiba! Îmi aduc aminte că, în urmă cu doua luni, am cerut PSD Timiş, în baza Legii 544, privind accesul la informaţii de interes public, date referitoare la doi proaspeţi membri de partid şi la persoanele care au făcut recomandările politice. Nu am primit răspuns, nici în zi de azi. Era şi normal să fie aşa, pentru că cei despre care am cerut detalii sunt reprezentanţii acelor „băieţi deştepţi”, despre care vorbea şi Ion Răducanu.

REVOLUȚIE ROŞIE

PSD Timiş a luat-o la vale. Ceea ce s-a întâmplat ieri seara, la sediul de pe CD Loga, ţine de domeniul fantasticului şi nebuniei. Ilie Sârbu seamănă tot mai mult cu un vătaf de curte nouă şi face gafe după gafe. Excluderea din filiala bănăţeană a lui Ion Răducanu, şeful PSD Timişoara, la cererea expresă a primarului ţărănist Gheorghe Ciuhandu, care ameninţa cu ruperea alianţei, după şedinţa de consiliu local de acum două zile, nu face altceva decât să confirme faptul că pesediştii au mari probleme de comprehensiune. O astfel de decizie josnică, luată la instigarea lui Sorin Grindeanu şi Adam Crăciunescu, spune mult. Mai ales în prag de campanie electorală! Sinucidere curată, având în vedere că Ion Răducanu gestionează şi controlează bine organizaţia municipală. Cel puţin aseară, grupările de cartier, la auzul debarcării în forţă a lui Ion Răducanu, au intrat în şedinţă. S-au spus multe! Lucruri absolut şocante pentru un partid care se vrea de stânga şi, în acelaşi timp, popular. Practic, puciul de ieri de la PSD Timiş, la care au subscris aproape toţi cei prezenţi, a deschis o nouă etapă în viaţa filalei bănăţene. Una a epurării pe criterii economice şi pe criterii de cumetrie politică! Se ştie foarte bine că Ion Răducanu, fost prefect de Timiş şi prosper om de afaceri, nu este un tip uşor de controlat şi de manevrat. Nu a fost niciodată, mai ales când s-au pus în discuţie tot soiul de combinaţii funciare forţate, avize şi certificate de urbanism, maşinaţiuni ilegale coordonate de câţiva pesedişti, care şi-au umflat conturile cu sute de mii de euro! Aşa că, pânâ la urmă, nu e de mirare că Ion Răducanu a fost mazilit, atâta timp cât a închis robinetul! Totuşi, şocantă este maniera în care s-a procedat cu fostul prefect de Timiş. Şi jocul asta de picioare denotă un alt aspect intersant, faptul că, PSD Timiş acţionează ca o turmă, aflată sub hipnoza unor lachei cu carnete de partid, care nu îşi urmăresc decât propriile interese economice şi să parvină în vârful piramidei. La ora actuală, după cum arată, PSD Timiş este condus de Adam Crăciunescu, nici măcar de Sorin Grindeanu sau Ilie Sârbu. Vicele de la CJT taie şi spânzură: el discută cu partidele, el negociază, el trasează sarcini politice, el convoacă şedinţe şi tot el le execută. Ca să nu mai vorbim de calităţile de viitor manager de campanie ale lui Adam Crăciunescu, care vor aduce partidul pe culmile derizoriului politic. Normal, lucrurile nu se vor rămâne aşa. E de aşteptat ca reacţia lui Ion Răducanu să fie una devastatoare, cel puţin pentru vreo zece „şoşonari”, care se cred deja stăpânii inelelor. În câteva ceasuri, voi ataşa şi o înregistrare audio a şedinţei de ieri de la PSD, pentru că toată lumea să se convingă de caracterul infect, apucăturile şi limbajul unor indivizi, pe care toată ziua îi vedem zâmbind prin ziare şi la televizor.

Nebunul e tot nebun!

…ţi-a dat Dumnezeu o funcţie şi o pălărie cu boruri mari, de-ai crezut că te-ai ajuns si te-ai aranjat pe viaţă. Acum, află de la mine că nu Dumnezeu e cel care ţi-a pus mâna-n cap. Dacă ar fi fost El, cu siguranţă, te-ai fi lepădat de trufie, minciună, perversitate şi jocuri de culise, pe care le încerci să le faci cu cei slabi de înger. Pardon, şi cu cei care, în absenta unui tratamnent medicamentos, bazat exclusiv pe Distonocalm, mai au nervi să te asculte şi să-ţi creadă toate balivernele. Te tot lauzi peste tot că esti prieten cu „Mircea” şi o spui în gura mare, fără nicio jenă sau reţinere. Dovadă că până şi tu crezi ce spui! Stii ce cred eu, Agamiţă? Ca nu e vorba nici de Mircea cel Bătrân şi nici de Mircea Eliade. Aştia sunt morţi, aşa că nu văd cum ai putea să spui, că ai fost invitat la ziua de naştere, că ai avut masa bună, cu vedere… la un viitor luminos! Aşa ca varianta asta cu „Mircea” a căzut din motive pământeşti. Am gândit după aia, că te-oi fi dus şi tu la aniversarea lui Mircea Cărtărescu, Mircea Baniciu, Mircea Scărlătescu sau, de ce nu, Mircea Badea. N-ai tu fata de artist, nene, Agamită, asa că si rezerva asta de nume s-a dus naibii. Pai cum să te cheme oamenii aştia la vreo chermeza, când matale n-ai nicio treaba cu literatura, ci doar cu codrii de la Rânca. Aştia nu sunt haiduci, nene Agamiţă. Aştia e profesionişti şi nu a petrecut tinereţea prin păduri! Aşa că, până la urmă, am dedus că ai dat piept cu Mircea Geoană. Era la mintea cocoşului, doar că la mine, din motive de raţionalizare şi compartimentare a muncii, merge mai greu. În fine, Agamiţă, ca să nu-ţi mai încarc memoria cu lucruri mărunte – nu de alta dar e plină de zerouri şi coduri pin – mai vreau să-ţi spun un singur lucru elementar. Dacă Dumnezeu va afla cum atentezi la îngeraşii lui, cu siguranţă îţi va lua tainele focului. Nu de alta, dar s-ar putea să te arzi pe mânuţe. Şi atunci să vezi beşicuţe şi usturimi! Păi cum ţi-ai închipuit tu vreodată, Agamiţă, că Demiurgul va accepta să-i tragi preşul, încet, de sub picioare? E o aberaţie, iar cei cu care te-ai aliat, te-au trădat încă de la prima cântare a cocoşului. Aşa că, în curând, o să vină şi rândul tău să fii înregistrat şi fotografiat, tot de pe o macara, la fel cum ai procedat cu sărmanul om de afaceri din Sânandrei, care te-a ţinut în palmă, ţi-a dat de mâncare şi ţi-a dat de lucru. Că doar nimeni nu-i tâmpit să creadă că firma aia pe care ţi-ai făcut-o, cu o denumire atât de carpatină, a încasat sute de mii de euroi,  pentru simplul fapt că tu ai experienţă forestieră şi eşti bun manager. Păi, dacă ar fi fost aşa, cu siguranţă, nu te-ai fi luat de portărel, care te-a încasat cu 5 RON, în ciuda protestelor tale vehemente şi a faptului că ai făcut uz de funcţia ta publică. Agamiţă, toată lumea trebuie să plătească parcarea, dar probabil că tu nu ai avut mărunt în maşina de serviciu, cu care te deplasai în intreres personal, la sediul firmei tale. Se mai întâmplă, doar că la tine, dragă Agamiţă, funcţia ţi-a luat minţile. Dintr-o dată, din desişurile pădurilor româneşti, te-ai trezit în plin centrul Timişoarei. Nu e nicio ironie aici. Încerc doar să-ţi găsesc tot felul de scuze. Încerc să te înţeleg. Încerc să îmi dau seama de unde atâta ură şi minciună, într-un corp atât de bondoc. De fapt, o s-o întreb pe tanti Neli, pe care o consulţi atât de des, în ultima vreme. Şi mai e ceva, Agamiţă. Spune tu, sincer, maşinile alea de împachetat gunoi, pe care le tot lauzi atât, cine le va aduce din Germania şi la ce preţ? Normal, o sa spui că nu e afacerea ta. Aşa şi e. Tu trebuie doar să te execuţi! Ce ţi-e şi cu farmecele astea feminine, Agamiţă. Mai bine, te-ai fi aliat şi tu cu vreun mascul, măcar aceştia nu sunt perverşi. Nu cu aceia din politică, care te folosesc ca pe o cârpă, iar pe la colţuri spun despre tine că ai faţă de minoritar, care pune burlane. Păi e frumos, mă Agamiţă? Să te jignească în halul acesta? Tu, un personaj celebru, cu studii superioare, cu şarm şi craismă. Răutăţi, Agamiţă. Şi invidii, normal!